Corpul uman are un număr limitat de simptome pe care le poate exprima. Pe cale de consecință, pe măsură ce medicina avansează și identifică cu precizie tot mai multe boli, constatăm că aceleași simptome sunt comune unui număr mare de boli. Așa că diagnosticul devine din ce în ce mai mult, o problemă. În procesul de tratare a unei boli există două momente de incertitudine: diagnosticul și tratamentul. Modul cum rezolvăm aceste două momente de incertitudine ne face doctori mai buni sau mai puțin buni. Dacă punem diagnosticul precis, tratamentul...

 QuickView | Citeşte articolul complet

Modelul olandez al asigurărilor de sănătate ar putea fi adaptat de anul viitor la realitatea românească, înlocuind “mașina veche care consumă mult”, cum a fost denumit de Jeffrey Franks, şeful Misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI), sistemul de sănătate din România, cu un mecanism nou, finanțat în parte prin taxele plătite de angajator, în parte prin asigurările medicale private obligatorii. Dacă în prezent în țară există zece milioane de beneficiari de servicii medicale care nu contribuie la Fondul de Sănătate, în curând toți cetățenii...

 QuickView | Citeşte articolul complet

Alături de şomaj, sărăcie şi educaţie, sănătatea este considerată o prioritate în ansamblul politicilor europene de către 35% dintre europeni şi 55% dintre români.¹ Atunci când respondenţii au fost întrebaţi dacă alocarea de fonduri europene ar trebui îndreptată cu prioritate...

 QuickView | Citeşte articolul complet

Am pornit de la ideile lui Clayton Christensen, așa cum au fost publicate în cartea sa „The Inovator’s Prescription” și am analizat sistemul sanitar românesc prin prisma ideilor sale. Ca să începem cu dreptul: „medicina” este un serviciu care e caracterizat de accesibilitate (cât e de ieftin sau scump), convenabilitate (cât de la îndemână este, cât timp pierzi pentru a primi acest serviciu) și de calitate. >>> Sistemul sanitar nu funcționează, e bolnav, e la pământ, în comă,...

 QuickView | Citeşte articolul complet