Construcția sistemului informatic necesar implementării cardului de sănătate va începe în cursul lunilor iulie-august, iar în februarie 2012 va începe distribuirea cardului, a afirmat Lucian Duță în deschiderea conferinței. De asemenea, componenta „rețetă electronică” va fi funcțională, potrivit previziunilor, în martie 2012, în timp ce dosarul electronic al pacientului (DES), componenta cel mai dificil de implementat, va deveni operațional la începutul anului 2013.

„Costul implementării acestor elemente de sistem informatic nu  reprezintă nici 10% din cât a cheltuit Marea Britanie pentru componenta „dosar electronic” și anume 2 miliarde de lire sterline. Sistemul de sănătate informatizat va fi mai eficient prin reducerea fraudei care se ridică la miliarde pe an. Doar noi suntem vinovați ca stat pentru că avem o creștere a consumului de medicamente cu 50%, la 500 de milioane de euro într-un singur an și nu luăm măsurile necesare”, a afirmat Lucian Duță. Președintele CNAS a estimat că vom putea vorbi de „o limitare consistentă a fraudei peste 6-7 luni”, după implementarea e-prescripției.

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a realizat în discursul său susținut în deschiderea conferinței Tarus Media o analiză a situației din sistemul de sănătate românesc, menționând că problemele persistă pentru o perioadă extinsă de timp. „Toate spitalele primăriei au scor Apgar (evaluare a stării de sănătate a copilului la naștere n.r.)  sub 5”, a menționat primarul Capitalei referindu-se la noul sistem de clasificare a spitalelor.

Traian Ionescu, consilier al președintelui Siveco România, a subliniat la rândul său avantajele și dezavantajele existenței unui sistem de sănătate informatizat, menționând accesul la informații în timp real, organizarea mai aplicată a programelor de prevenție, monitorizarea bolilor cronice, folosirea informațiilor pentru cercetare. Traian Ionescu a declarat că,  în același timp, un astfel de sistem poate fi dificil de implementat, mai ales dacă sunt implicate spitale cu sistem informatic diferit și că ar putea fi expus unor riscuri de genul unui răspuns întârziat al sistemului, fiind vorba de un sistem complex sau de episoade în care sistemul ar putea să nu funcționeze deloc.

Franța – model de studiu

Noul strategie e-Health la nivel european care vizează conștientizarea, interoperabilitatea, crearea unei legislații, demersurile de cercetare și inovare, dar și directiva privind îngrijirea transfrontalieră oferă un cadru formal pentru realizarea de aplicații practice e-Health, a afirmat dr. Amalia-Irina Vlad, DG INFSO, Research Programme Officer pentru Comisia Europeană în discursul susținut în cadrul conferinței.

Dr. Michele Thonnet din partea Misiunii pentru Informatizare a Sistemului de Sănătate din cadrul Ministerului Sănătății din Franța a prezentat experiența statului francez în implementarea sistemului informatic de sănătate, punctând că acest demers a avut loc pentru a asigura servicii de o calitate mai rdicată pacienților și mai puțin pentru a eficientiza costurile sau pentru a combate frauda. „Deși în alte domenii personalul și populația implicată sunt obișnuiți să folosească Internetul , în domeniul sănătății instrumentele IT&C au pătruns mai greu, așa că  la început a trebuit să oferim aplicațiile necesare, să creăm un sistem care să se plieze nevoilor regionale”, a spus Thonnet despre implementarea care a început în 1996. În prezent, Franța implementează componenta „dosarul electronic farmaceutic”, mai simplă, din moment ce o parte a infrastructurii era deja funcțională. „Colaborarea cu partenerii din industrie pentru a realiza cea mai bună implementare, dar și anticiparea punctelor bune și a celor slabe în ceea ce privește componentele sistemului sunt pași care ajută în drumul spre succes”, a spus Thonnet.

Telemedicină în medicina de urgență

Modalitatea de implementare a instrumentelor de telemedicină în cadrul serviciilor medicale de urgență din România reprezintă un model unic la nivel european pe care unele state l-au remarcat deja, a afirmat dr. Raed Arafat, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății. „În Europa sistemele de telemedicină sunt organizate pe specialități, de exemplu, în Finlanda există un astfel de sistem pe specialitatea neurologie. Sistemul din România este diferit de telemedicina „la rece”, în care se primesc consultații la telefon, echipajele noastre pot trimite chiar imagini, pe lângă date legate de funcțiile vitale în cazul unui pacient care a suferit un accident, de exemplu”, a spus dr. Arafat. Subsecretarul de stat în Ministerul Sănătății a prezentat un proiect de telemedicină intraspitalicească prin intermediul căruia sunt conectate spitale la nivel regional, unitățile de urgențe mai mici primind beneficiind astfel de experiența și informațiile existente într-un spital județean important.

Andreea Motoc, redactor șef Medical Student, a primit premiul de simpatie pentru platforma www.epathology.ro, prima platforma românească online pentru studiul anatomiei patologice. Este un instrument de informare care și-a dovedit eficiența si utilitatea atât pentru studenți și rezidenți, cât și pentru medicii specialiști și cadre didactice.

Proiectul SIUI, implementat de CNAS, a fost recompensat cu Premiul de excelență pentru promovarea și implementarea unor politici coerente și eficiente, în scopul creșterii calității și a siguranței îngrijirilor. Premiul a fost acordat președintelui CNAS, Lucian Nicolae Duță.

În argumentația care a susținut acordarea premiului, Valentin Țăruș, președintele Tarus Grup, a relevat determinarea CNAS pentru implementarea acestui proiect, în ciuda rezistențelor și chiar a opoziției la schimbare, cât și anumite date concrete legate de acest proiect. SIUI emite zilnic 125.000 de rețete medicale, înregistrează o medie de tranzacții zilnice de 6,12 milioane, are 19.583.979 de beneficiari și aduce cea mai mare economie la buget înregistrată în vreun domeniu subvenționat de stat din țara noastră, 9 milioane de euro anual.

Președintele CNAS a spus că este bucuros că primește acest premiu, pentru că este rareori felicitat, și a apreciat “clarviziunea” organizatorilor de a miza pe eHealth dintr-o perioadă în care acest domeniu era foarte puțin cunoscut la noi. Congresul eHealth se află în acest an la ediția a 6-a.

Proiectul TELEASIS, realizat de Institutul Naţional de Studii şi Cercetari pentru Comunicaţii, a primit unul din premiile de excelență în eHealth. Scopul proiectului a fost dezvoltarea unui model de teleasistenţă medicală şi socială, eficient din punct de vedere al costului, precum şi al tehnologiilor info−comunicaţionale inovative şi al dispozitivelor ce permit realizarea acestora. Premiul a fost primit de Sorin Pușcoci, Director de proiect, Institutul Naţional de Studii şi Cercetari pentru Comunicaţii.

Alte proiecte premiate au fost  “Cresterea eficienței serviciilor medicale ale Spitalului de Obstetrică Ginecologie Ploiesti prin implementarea de solutii e-sanatate”, înmânat lui Călin Boeru, manager, „Realizarea şi implementarea unui sistem spitalicesc informatic şi informaţional integrat  in cadrul Spitalulului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj”, înmânat lui Petre Slupa, consultant IT al spitalului, portalul de informare și educație în domeniul bolilor rare, www.edubolirare.ro, înmânat Cameliei Arion, Project manager, Asociatia Prader Willi, și proiectul “Aplicaţie ICMed pentru telefoane de tip smartphone destinată pacienţilor”, înmânat Adinei Brănici, director Departament Cercetare, Syonic Timișoara.

Premiile au inclus și câte un tablou realizat în Tabăra de Pictură de la Cârnic, Retezat, sponsorizată de Tarus Group.

În cadrul evenimentului a fost lansată și cartea “Avatarurile unei vieți”, scrisă de dr. Sebastian Nicolau, o reflexie a metamorfozei societăţii româneşti din anii ’30 până în prezent.

Reforma sistemului de sănătate cuprinde servicii cum ar fi cel de programare electronică pentru consultaţii, furnizarea de servicii medicale la distanţă, eliberarea de reţete sau vouchere electronice, dar şi  introducerea, din 2013, a cardurilor electronice pentru pacienţi.  Principalul scop al cardurilor electronice medicale este de‑a oferi accesul la istoricul tratamentului de care a beneficiat pacientul prin internet, oricând şi oriunde. Cardul electronic medical va conţine informaţii despre pacient, inclusiv despre vaccinurile care i-au fost administrate de-a lungul vieţii.

Ministerul slovac al Sănătăţii consideră că aceste informaţii, centralizate pe un card, ar putea salva vieţi. “Istoricul medical al pacientului, în format electronic, oferă medicilor din toată lumea şansa de a trata pacienţii prin portalul de Sănătate Naţională. Aceste date vor fi stocate pe un card electronic, iar medicii le vor putea accesa indiferent de locaţia unde se află, fapt care le va oferi posibilitatea de‑a acorda sfaturile necesare, chiar şi la distanţă”, a declarat Ministrul slovac al Sănătăţii. Contractul care va susţine prima fază a implementării acestei reforme valorează 32,4 milioane de euro şi a fost semnat cu compania americană Ness Technologies.

32,4 milioane de euro, prima fază a implementării e-Health în Slovacia

Uniunea Europeană, prin intermediul Miniştrilor şi al Preşedinţiei, urmăreşte îndeaproape eforturile regionale de informatizare a sistemelor publice de sănătate, conturând recent un plan de recomandări care ar trebui urmate în demersurile viitoare, arata www.ehealthspain.eu.

În cadrul “Declaraţiei Ministeriale pentru Cooperare Europeană pentru e-Health”, s-a conturat o bază detaliată având drept scop îmbunătăţirea calităţii şi a susţinerii specialiştilor din sănătate. Printre principalele puncte pe care s‑a concentrat documentul se numără: încurajarea colaborării politice şi strategice atât între statele membre, cât şi între UE şi celelalte ţări, construirea încrederii şi înţelegerii între toţi participanţii la sistemul sanitar (pacienţi, medici, autorităţi şi guverne), asigurarea clarităţii legale şi etice şi a protecţiei datelor cu caracter personal, rezolvarea piedicilor care mai există în implementarea politicilor de e-Health, corelarea politicii de e-Health cu ideea de competitivitate, inovaţie şi cercetare, precum şi cu politicile de coeziune.

În concluzie, miniştrii şi reprezentanţii UE responsabili pentru strategiile e-Health au încurajat coordonarea politicilor la nivelul diverselor arii ale domeniului, precum şi crearea de sinergii mai puternice cu arii de interes precum competitivitatea, cercetarea şi dezvoltarea regională. S-a pus foarte mult accentul pe implicarea tuturor factorilor din sistemul sanitar în planificarea strategică, validarea şi implementarea soluţiilor de e-Health şi, mai ales, includerea discuţiilor despre e‑Health în “European Digital Agenda”. Mai mult, reprezentanţii UE încurajează utilizarea soluţiilor e-Health pentru a îmbunătăţi beneficiile pentru pacienți, pentru a stimula cercetarea, inovaţia şi dezvoltarea.

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

e-Health Congress 2010, care a avut loc la Bucureşti în 26 şi 27 mai în organizarea Tarus Media, s-a constituit într-o platformă de discuţii cu revelarea experienţelor internaţionale în domeniu şi cu concretizarea unor direcţii de acţiune şi recomandări pentru autorităţile din România. >>>

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Nicolae Lucian Duţă, a prezentat stadiul informatizării în România, arătând că, după zece ani de când a fost inițiat acest proiect, din cele patru elemente – SIUI, cardul, reţeta electronică şi fişa electronică – numai SIUI funcţionează, și nu fără dificultăți. După doi ani de când este implementat efectiv, SIUI este operabil în proporție de 80%, iar calitatea practică a informaţiilor nu corespunde decât în parte cerinţelor CNAS. Mai mult, deoarece a fost gândit pentru câteva mii de furnizori de servicii medicale şi s-a ajuns la zeci de mii, îşi va atinge capacitatea maximă în acest an și este în pericol de a se bloca.

“Nu pot spune că e un sistem performant, are numeroase probleme, dar e primul pas făcut. Din păcate, din celelalte trei componente, din diferite motive, în principal politice, două au fost rupte şi au fost duse la Ministerul Sănătăţii. Am reuşit să aducem la CNAS şi aceste două componente şi acum avem, cel puţin teoretic, un concept integrat”. a declarat Duță. El a afirmat că pentru creşterea accesibilităţii la serviciile medicale “va fi făcută monitorizarea consumului atât la prescriptor, cât şi la farmacie”, și că în general în acest an gradul de colectare la nivelul Fondului Naţional de Asigurări de Sănătate s-a situat la circa 82 – 83%, cu un deficit, deci, de 17 -18%.

Preţul de referinţă pe clasa terapeutică ar putea intra în vigoare de la 1 iulie

În cadrul evenimentului, președin-tele CNAS a anunțat că normele privind preţul de referinţă al medicamentelor pe clasă terapeutică ar putea intra în vigoare de la 1 iulie, și că se lucrează la împărţirea medicamentelor în câteva sute de clustere (grupe) cu specialişti din Olanda, unde este implementat acest sistem. “Acordăm astfel accesibilitate şi eficacitate actului medical. Se stabileşte preţul de referinţă, care nu va fi preţul celui mai ieftin medicament. Ce va fi sub preţul de referinţă va fi compensat cu 90%”, a punctat preşedintele CNAS.

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății (M.S.), Cristian Anton Irimie, a oferit o perspectivă concretă în relația cu operatorii de servicii din mediul privat, neglijați, până recent, de autorități. “La această oră este obligatoriu sa colaborăm cu sistemul privat; este momentul să terminăm cu două sănătăți în România, una publică și una privată”. El a precizat că este necesar ca datele furnizate de sistemul medical public, cât și de cel privat, să fie standardizate într-un mod unitar.

25-30%

reprezintă reducerea de costuri asociată implementării proiectelor de e-Prescription

Consiliu Național e-Health

Speakerii străini au oferit valoroase experienţe internaţionale în domeniul informatizării sănătăţii şi au formulat autorităţilor recomandări care valorifică această experienţă.

Astfel, prof. Yunkap Kwankam, director executiv al Societăţii Internaţionale de Telemedicină şi
e-Health, Elveţia, a făcut autorităţilor române trei recomandări cheie:

• Crearea unui Consiliu e-Health

• Dezvoltarea unei strategii naţionale în e-Health.

• Crearea unei reţele naţionale pentru e-Health

Acestea sunt în concordanţă cu Rezoluţia World Health Assembly a-su-pra e-Health. Consiliul
e-Health ar urma să reunească toţi stakeholderii din sănătate, de la autorităţile locale competente precum MS şi CNAS, la asociaţiile profesionale ale medicilor, farmaciştilor, asistentelor medicale, la companiile farmaceutice şi cele din IT implicate în sistemul sanitar, și la organizaţiile de pacienţi şi ale societăţii civile.

Prof. Kwankam a prezentat un proiect de telemedicină dezvoltat în Elveţia, Medgate, care a implicat 220 de persoane din care 60 de medici, și care a evidențiat dimensiunea economiilor pe care o poate aduce telemedicina: mai mult de jumătate dintre pacienţi au putut fi trataţi prin teleconsultaţie.

Alexandre Schanner, manager, ARGE ELGA Austria, care a implementat un proiect de e-Health în Austria, a precizat că în informatizare trebuie găsit punctul de echilibru între costuri şi beneficii: “Nu vă gândiţi la un sistem monolitic, nu reinventaţi roata, gândiţi global şi acţionaţi local. În Austria, problema a fost că prin implementarea unor sisteme noi au fost deranjate cele vechi – am întâmpinat foarte multă rezistenţă din partea unor companii care ofereau servicii old-fashioned. Am început prin a folosi datele existente, apoi le-am îmbunătăţit şi am adăugat altele”.

Peter Christen, șeful departamentului Healthcare al IBM Industry pentru CEEMEA, a subliniat importanța inovării și comunicării dintre oameni pentru a produce rezultate concrete în e-Health. “Nu vreau să mai aud de interoperabitate. Am devenit atât de interesaţi de interoperabilitate că am uitat că, până la urmă, este vorba de comunicare între oameni”, a punctat Christen.

O serie de proiecte de e-Prescription implementate de compania Sysware în Grecia și Cipru au demonstrat concret beneficiile informatizării, traduse în final printr-o reducere de 25-30% la nivel de costuri. “Experienţa internaţională în
e-Prescription a arătat că aceasta generează o reducere a costurilor cu 25-30%, reduce cazurile de malpraxis cu 10%, majorează rata de utilizare a medicamentelor generice de la 40% la 52% şi reduce cu 50% numărul telefoanelor farmaciştilor către medicii prescriptori”, a punctat Vasileios Ioannou, directorul Sysware Systems Integration. ePrescription și-a dovedit eficiența și în cazurile de interactiuni între medicamente (drug-to-drug-interactions), care pot fi omise de către medici. Astfel, conform experienței la nivel internațional, 13 din 1 000 de reţete au fost depistate ca având interacţiuni nedorite intre medicamente.

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

M

edicii şi lumea medicală s-au ferit de folosirea mediului tehnologic avansat din mai multe considerente. În primul rând din cauza conservatorismului, trăsătură dominantă a perioadei în care mugurii noului val se vedeau, respectiv
1995-2000. A urmat apoi reacţia de incompatibilitate cu mediul, venită din lipsa abilităţilor, a neînţelegerii fenomenului sau, mai mult, a beneficiilor acestuia, între 2000 şi 2005.

Pacienţii nu foloseau nici ei tehnologiile avansate. România, în sine, s-a aflat multă vreme într-un con de umbră în privinţa utilizării Internetului, doar privilegiaţii aflându-se în postura de utiliza în folos propriu aceste instrumente.

Suntem în 2010 şi lumea medicală se află într-o profundă transformare. Vorbim la nivel european de eSănătate, de eConsultaţii şi de ePrescripţie, de baze de date de pacienţi, de fişe de sănătate electronice, de comunicarea cu pacienţii prin email şi sms, sau de automatizări ale bazelor de date pentru a reaminti pacientului de vizita la medic. Vorbim de prezenţa web a cabinetelor medicale, despre programe de marketing, beneficii la distanţă şi publicitate medicală online. Sau de sisteme de management al pacienţilor, ţinute de un call-center dintr-o ţară, pentru pacienţii din altă ţară, cu beneficiu într-o a treia ţară.

Nu mai putem nega: revoluţia online a început şi, mai mult, trebuie să beneficiem de ea şi în cazul în care profesia noastră este legată de medicină.

Pentru că întotdeauna progresul tehnologic a însemnat evoluţie, şi medicina este una din ştiinţele care a câştigat cel mai mult de pe urma acesteia. Ar fi cazul să nu lăsăm Internetul să facă excepţie!

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

Claudiu Gămulescu, Preşedinte, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet

În regiunea Veneto din Italia vor fi introduse “Carta Dona” – carduri inteligente pentru femeile gravide. Asta înseamnă că toate evenimentele medicale legate de sarcina unei femei vor putea fi accesibile cu…un click de mouse. Femeilor gravide li se va înmâna un smart card în timpul primei vizite medicale din sarcină; toate rapoartele medicale, ecografii, ultrasunete vor fi stocate pe card. Acest lucru va permite viitoarelor mame, medicilor de familie şi medicului specialist să vadă uşor imagini şi informaţii de pe orice computer, binenţeles în total acord cu legea de dreptului la privat. Cardul smart este un element important în dosarele electronice ale pacienţilor şi a fost distribuit deja câtorva zeci de femei gravide care au apreciat iniţiaţiva. Aceasta s-a bucurat şi de sprijinul Ministerului Sănătăţii şi Inovaţiei din Italia.

În Spania, o binecunoscută companie din domeniu şi Serviciul de sănătate catalan au realizat un studiu privind beneficiile telemedicinei la pacienţii cu boli cronice. Rezultatele au relevat faptul că beneficiile sunt foarte mari atât pentru pacienţi cât şi pentru staful medical. Într-un an de zile, cât a durat studiul, calitatea vieţii pacienţilor s-a îmbunătăţit, iar spitalizările au scăzut. Concluzia: telemedicina ajută pacientul să obţină un auto-management al condiţiei sale, mai bun, având mai multe informatii.

Dar să vedem ce se întâmplă şi în ţara vecină, Bulgaria. Armata bulgară a început distribuirea unor smart carduri pentru a oferi acces securizat la dosarele electronice de sănătate ale personalului militar şi familiilor acestora. Pacientul şi cadrul medical inserează simultan cardul într-un cititor dublu şi tastează pinul pentru a avea acces la informaţii sau la modificarea acestora. Datele incluse pe card pot fi: teste de laborator şi rezultate, radiografii şi binenţeles prescripţia electronică. Nu lipsesc informaţii adiţionale despre pacient cum ar fi grupa sanguină, alergii şi predispoziţii genetice la anumite boli, intervenţii chirurgicale şi alte informaţii preţioase.

Comisia Europeană, de asemenea, a făcut un apel la acţiune pentru susţinerea înţelegerii şi funcţionării interoperabilităţii între decidenţi , promovând astfel interoperabilitatea dintre sistemele personale de sănătate şi alte sisteme eHealth. Proiectul SmartPersonalHealth a început la 1 ianuarie 2010 şi se va derula pe parcursul unui an. Acest proiect va facilita dialogul şi networkingul între provideri, pacienţi, industrie, asiguratori, ONG-uri şi oficiali, în cadrul unor conferinţe şi workshopuri.

Dar care este statusul EHEALTH în România? Unde suntem şi unde ne-am propus să ajungem în următorii ani puteţi afla în evenimentul ce reuneşte specialişti internaţionali şi oficiali din România, profesionişti din sănătate din Europa centrală şi de sud-est – EHEALTH CONGRESS 2010, 26 -27 mai, Bucureşti. 2010 este anul în care, oficial, informatizarea sistemului de sănătate este o prioritate, şi fără implicarea tuturor celor care activează în sistem nu va fi posibilă crearea unei stretegii benefice şi a unei implementări de succes.

MARIA VASILESCU

director general Tarus Media

maria.vasilescu@tarus.eu

Această complexitate poate fi exprimată şi prin următoarele date:

•  10.000 de boli cunoscute

• 3.000 medicamente

• 1.100 teste laborator

• 300 proceduri radiologice

• 7.000 de coduri pentru terminologia procedurală a serviciilor medicale

• 1.000 de noi medicamente şi biotehnologii medicale în curs de dezvoltare

• 2.000 de factori de risc individuali

În lume sunt publicate aproximativ 20.000 reviste biomedicale şi lunar apar peste 150.000 de articole.

Această complexitate a dus la crearea de numeroase subspecialităţi medicale şi apariţia unor medici care ştiu tot mai mult în domenii tot mai restrânse, fiind astfel necesar ca pacienţii cu boli multiple să fie îngrijiţi de “echipe medicale”.

Adoptarea noilor tehnologii şi a celor mai bune practici în diverse domenii (clinice, management spitalicesc, etc.) se face cu întârziere chiar şi în ţările dezvoltate, fiind necesară o perioadă de 10 – 17 ani de la descoperire până la adoptarea de rutină a acestor practici. Chiar în SUA adoptarea celor mai bune practici se face cu întârziere, iar studii recente apreciază că s-a ajuns la un procent de 55%.

Apariţia sistemelor de eHealth şi mHealth constituie cea mai importantă revoluţie în îngrijirea sănătăţii de la naşterea medicinei moderne. Dintre numeroasele definiţii ale acestor domenii voi prezenta doar două care mi s-au părut deosebit de clare:

I. ”eHealth este utilizarea rentabilă şi sigură a teh-nologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în sprijinul sănătăţii şi al domeniilor legate de sănătate, inclusiv în serviciile de îngrijire a sănătăţii, su-pravegherea sănătăţii, lite-ratură medicală şi educaţie, cunoştinţele şi cercetarea me-dicală” (OMS).

II. “mHealth este un termen recent folosit pentru practica sănătăţii publice şi medicale bazată pe aparate mobile, de exemplu telefonul mobil, sisteme de monitorizare a pacienţilor, PDAs (Personal Digital Assistant) şi alte aparate wireless. Aplicaţiile mHealth includ folosirea aparatelor mobile în colectarea datelor clinice ale comunităţilor, furnizarea de informaţii medicale către practicieni, cercetători, pacienţi, şi monitorizarea în timp real a semnelor vitale ale pacienţilor precum şi furnizarea directă de îngrijiri (telemedicină mobilă)” (Wikipedia).

Specialiştii prevăd că această revoluţie va continua în următorii 20 de ani şi vom asista la trecerea de la “medici fără frontiere” la o “medicină fără frontiere”. Sistemele de e- şi mHealth vor avea un impact asupra tuturor componentelor medicinei moderne. De asemenea, eHealth constituie un element cheie care poate facilita implementarea reformelor sistemelor de sănătate bazate pe dovezi. eHealth constituie, de asemenea, unul din elementele fundamentale care poate facilita implementarea sistemelor de management al cunoaşterii. Pe de altă parte, managementul cunoaşterii constituie un element important pentru dezvoltarea sistemelor de eHealth.

Impactul eHealth asupra sănătăţii:

1. Îmbunătăţirea fiecăruia din cele şase elemente care definesc calitatea:

• Centrarea pe pacient

• Siguranţa pacienţilor

• Eficacitatea

• Acordarea la timp

• Eficienţa

• Echitatea

2. Sprijinirea educaţiei şi dezvoltării profesionale continue

3. Facilitarea progresului cunoştinţelor clinice

4. Sprijinirea efectivă a managementului resurselor

Sprijinirea îmbunătăţirii guvernării sistemului informaţional

eHealth constituie aplicarea tehnologiei informaţiei şi cunoaşterii pentru a sprijina furnizarea serviciilor medicale. Acest termen constituie o umbrelă ce înglobează numeroase concepte precum: telehealth, informatica pentru sănătate şi informatica medicală.

Dr. Mircea Olteanu, prim vicepreşedinte al Asociaţiei Spitalelor din România

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

Este suficient de clar pentru toată lumea că starea bugetelor din IT nu va putea fi îmbunătățită în acest an. În iunie 2008 un  raport al SIM (Society for Information Management) efectuat prin intervievarea a peste 300 de directori de IT din Europa arăta că 44% dintre ei aveau la începutul anului trecut proiecte importante pentru 2009, 43% intenționau să crească numărul personalului, iar trei sferturi sperau la o creștere salarială.

În numai patru luni planurile lor aveau să fie mult mai sumbre: jumătate și-au lăsat deoparte strategiile de dezvoltare, un sfert au decis să înghețe angajările și mai mult de 60% și-au reevaluat bugetele pentru 2009. Întrebările se succed rapid: Ce este de făcut? Cum putem diminua impactul recesiunii? În ce condiții și cu ce costuri? Pentru un răspuns coerent nu putem apela la speculații și considerente empirice, dar putem aplica o serie de concepte care să ofere o anticipare a implicațiilor crizei în perspectiva măsurilor ce trebuie aplicate.

Când facem referire la managementul crizelor avem în vedere un pachet de măsuri particularizate și obiective. În instituțiile în care componenta IT este parte din structura operațională de management, va fi posibilă o replanificare rapidă a strategiilor. Virtualizarea ca proces în IT este arhicunoscută, implementările de până acum fiind un real succes, însă ideea de maximizare a utilizării resurselor, de facilitare a networkingului și de creare de platforme necesare schimbului de idei și a oportunităților de afaceri, dar și criza financiară par a fi o motivație suficientă pentru introducerea în sfera teoretică a conceptului de virtualizare a managementului.

Manifestarea concretă a sistemului trebuie delegată în special mecanismelor de consolidare și automatizare a proceselor manageriale specializate, care să diminueze disiparea resurselor și să permită monitorizarea în timp real a proceselor.

Performanțele structurii piramidale a diseminării deciziilor pot fi ameliorate prin introducerea de mecanisme paralele care să selecteze și să preia automat sarcina deciziilor standard de nivel mediu și să le execute într-un context dinamic. Dovada clasică a acestui model de acțiune este demonstrată de experiența unor țări în care sistemul de management este eficient atunci când conducerea medie este competentă, respectiv sunt aplicate funcțiunile automatizate ale teoriei managementului virtual. Succesul unei asemenea structuri este de necontestat, deoarece permite accelerarea aplicării și executării deciziei sub o platformă standardizată cunoscută și care reușește să răspundă perfect stimulilor generați de operațiuni conexe. Conceptul poate fi aplicat oricărui domeniu de activitate, inclusiv sănătății.

Dacă forma clasică de management centralizat a existat într-o formă imuabilă până de curând, necesitatea de adaptare la factorii perturbatori din economie impune transformarea acesteia într-un vector dinamic, proactiv. Acest concept se poate dovedi folositor în găsirea de soluții realiste pentru atenuarea efectelor crizei economice.

Creştere marginală în IT

În 2010 investițiile globale în tehnologia informației vor suferi un impact negativ important ca rezultat al recesiunii. Conform estimărilor, cheltuielile în IT vor crește cu doar 2,6% în acest an, sub estimările precedente de 5,9%. În Statele Unite se estimează că investițiile în IT vor scădea cu 0,9%. Totuși, contrar acestor estimări negative, IT-ul, prin creșterea performanțelor strategiilor de management și prin trecerea de la teoretizare la aplicarea practică a acestora, va putea face față mai bine decât alte domenii climatului economic ostil care va urma.

Dacă, așa cum este remarcat în presa de specialitate, investițiile vor crește totuși în SUA, Japonia și Europa de Vest, la un loc, cu aproximativ 1% pentru acest an, asimilarea și alinierea rapidă la noile standarde de performanță se pot ameliora semnificativ cu aproape 0,5%. În economiile emergente precum Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu, Africa și America Latină, investițiile în IT vor putea crește gradual tot cu 0,5% în beneficiul micșorării perioadei de stagnare economică prevăzută în alte domenii.

Succesul în performanța dată de un management modern, indiferent de domeniul abordat, este grevat de regulile care stau ca fundament al dezvoltării de business. În domeniul public, cum este preponderent cel din sănătate, aproape că indiferent de calitatea și de superioritatea intervențiilor manageriale, rezultatul nu poate fi întodeauna pozitiv datorită dependenței de factori externi. Dacă luăm ca referință managementul îngrijirilor de sănătate, în România politicile se supun acelorași principii ca și cele din Uniunea Europeană.

Din păcate, sistemul de finanțare este supus interferențelor politice care nu recunosc întotdeauna importanța sănătății în angrenajul economic. Deși apare în toate luările de poziție ale liderilor politici ca o necesitate obiectivă, în realitate sănătatea nu beneficiază de atenția declarată, dovada fiind bugetul alocat.

Dacă administrarea lipsurilor din sănătate a devenit o componentă managerială, atunci este inutil să mai facem referire la concepte avansate de management. Se poate spune că un sistem slăbit și suferind cum este cel din România nu poate îngriji un alt bolnav, respectiv populația.

ing. Marius Stupu,

consilier al preşedintelui CNAS

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

“Este destul de clar că în ultima vreme clinicile medicale au înțeles importanța promovării pe Internet și au ales să o facă profesionist, dezvoltând site-uri bine structurate care permit celor interesați să găsească informație ușor și intuitiv. În plus, am început să vedem campanii organizate de emailing pentru retenția pacienților deja tratați, lucru care pune bazele unor sisteme de CRM și în acest domeniu”, spune Bogdana Butnar, Managing Director MRM Worldwide Romania.

MedLife a demarat recent proiectul MedLive, prin care transmite în mediul virtual operații în direct. Proiectul este realizat în parteneriat cu site-ul de știri Hotnews. “MedLive e un proiect comun cu Hotnews, cu care suntem mai demult parteneri. În principal e vorba de faptul că notorietatea brandului e foarte bună, şi credem că viitorul printului e mai limitat decât al mediului on line”, a declarat Mihai Marcu, președintele Consiliului de Administrație al MedLife. Acesta a precizat că nu poate corela notorietatea proiectului MedLive cu creșterea traficului pe site-ul MedLife, în condițiile în care, și datorită sistemului de programări on-line, site-ul furnizorului de servicii medicale are 4000 de utilizatori unici pe zi. Marcu a precizat că în circa două săptămâni va fi gata noul site al MedLife, la care se lucrează de șase luni și care va propune o concepție inovativă, cu foarte multe elemente grafice.

“Cea mai obişnuită formă de promovare online este crearea unui website propriu, în care sunt prezentate atât echipa medicală cât şi facilităţile şi localizarea clinicii. Am remarcat şi faptul că anumite clinici se promovează prin sistemul pay-per-click, plătind reclamele în motorul de căutare Google. Este un lucru benefic pentru cei care folosesc mai degrabă acest sistem decât publicitatea de tip display (bannere) care nu are aceeaşi eficienţă. De asemenea, unele clinici sunt foarte active pe forumurile de specialitate şi se înscriu în directoarele de profil”, explică Adrian Mihălțianu, Business Intelligence Consultant MB Drăgan.

În luna februarie Centrul Medical Unirea (CMU) a deschis prima clinică virtuală în second life, care a generat un feedback important și i-a convins pe autorii proiectului să inițieze o serie de seminarii pe teme medicale, scopul final fiind cunoașterea dorințelor consumatorului și adaptarea serviciilor medicale la necesitățile sale. “E un segment tânăr de populație, încă neinteresat prea mult de serviciile medicale, căruia trebuie să-i arătăm că există alternativă la serviciile de stat. Serviciile de peste unu-doi ani vor fi constituite cu ajutorul acestor oameni. Nu inventăm noi servicii noi, ci le configurăm împreună cu ei”, explică Alexandru Popescu, director comercial CMU. Acesta spune că tinerii, despre care autorii proiectului credeau că sunt mai puțin preocupați de sănătate, s-au dovedit foarte bine informați pe teme medicale și au pus medicilor întrebări de profunzime.

Pentru textul integral vezi editia print Medica Academica

Delia Budurcă, Johana Toma